În viaţă primeşti ceea ce dai !

Într-una din zile un negustor de produse lactate primeşte o invitaţie de a se prezenta la judecătorie pe data de cutare şi cutare, fiindu-i intentat un proces de către brutar. Omul e foarte îngrijorat şi până la data procesului, nu-şi mai găsea liniştea. Se tot întreba cu ce o fi învinuit.

Brutarul însă ştia. Şi încă cum !

Îl tot bănuia pe lăptar că îl înşeală la cântar atuncea când cumpăra de la el unt. Aşa că nu o dată, după ce lăptarul îi aducea kilul de unt şi pleca, imediat cântărea marfa, în prezenţa unor martori.

Într-adevăr, bănuielile sale erau justificate. Ba primea 900 g, ba 800 g. Au fost cazuri când a primit şi 750 g de unt în loc de 1 kg.

În ziua judecăţii, judecătorul întreabă negustorul de lactate:

- Spune, dumneata ai cântar cu care să cantareşti untul ce-l vinzi ?

- Nu, domnule judecător. Nu am.

- Păi, atuncea cum pretinzi că vinzi untul cu kilogramul ?

- Păi, să vedeţi. Eu am o balanţă, pun pe o parte a balanţei kilu' de pâine ce o cumpăr de la brutar, iar pe cealaltă parte pun unt până ce balanţa se echilibrează.