sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Savoarea limbii române

     O doamnă a dat plapuma la reparat şi, văzând că se apropie sezonul rece şi lucrarea nu este gata, a trimis următoarea scrisoare:
 
     Stimate Domnule Plăpumar,
     Vă rog să executaţi lucrarea aşa cum ne-a fost înțelegerea. Eu pun la dispoziţia dvs. faţa şi dosul şi, pe deasupra lâna mea, pe care vă rog să o scărmănaţi bine şi să o băgaţi toată, pentru că îmi place să fie cât mai groasă şi cât se poate de lungă, când întind picioarele, să nu iasă afară. Dacă faceţi lucrarea ca lumea, v-o recomand şi pe soacră-mea. Dânsei îi este ruşine să vină, că nu ştie ce să facă cu dosul până spală faţa, care-i mult mai uzată.
     Vă rog să-i desfaceţi toate încreţiturile, ca să nu se lase la lucru. A ei poate să fie şi mai scurtă, dar să fie groasă, că baba este bătrână, şi se încălzeşte greu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu